Specii de pasari



Nagatul (Vanellus vanellus)

Specie din familia pasarilor limicole, cu o lungime de 30 cm. Seamana la corp cu un porumbel, avand caracteristic un mot de pene pe crestet, care se ridica vertical. Picioarele sunt relativ lungi. Adultul are obrazul alb, pieptul negru, spatele si aripa de asemenea inchise la culoare, cu unele reflexe verzui metalizate. Abdomenul este alb. Juvenilul are motul de pe cap mult mai mic, iar penajul mai deschis, fara reflexe metalizate.

Zborul nuptial este caracteristic si extrem de acrobatic, cu batai de aripi ample si puternice, urcari pe verticala, inclinari pe o parte, coborari bruste in spirala, acompaniate de sunetele: „ci-ui”. Nagatul cuibareste la noi frecvent, in diverse habitate umede, precum: mlastini, margini de lacuri, smarcuri, zone unde balteste apa, canale de desecare si drenuri, dar si in zone mai uscate: pasuni, culturi agricole etc.

Toamna se grupeaza in stoluri de diferite marimi, migrand spre sud, prin septembrie-noiembrie. Primavara revine in martie-aprilie, de regula tot in stoluri.

Buhaiul de balta (Botaurus stellaris)

Este o specie de starc cu o lungime totala de 75 cm. Are o forma diferita de starcii cu gat lung, avand corpul voluminos si gatul gros. Penajul general este brun, cu pete negricioase in special pe gat si spate. Calota este de asemenea negricioasa. Ciocul drept si puternic are culoarea galbuie. Picioarele sunt verzui. Are zborul de regula scurt, intre suprafetele de stufaris sau alte plante de apa.

Cantecul teritorial al masculului este caracteristic, de buhai si poate fi perceput mai ales primavara in intinderile de stuf unde traieste, uneori de la distante mari: 2-4 km. Intai se aude de aproape o aspiratie, apoi sunetul inabusit de buhai. Are obiceiul de a ramane nemiscat camuflat in stufaris, confundandu-se cu acesta.

Se hraneste cu diverse organisme acvatice pe care le pescuieste din vegetatie. Este o pasare de balta ce prefera pentru cuibarit stufarisul compact de mari intinderi, fiind destul de rar si punctiform intalnit in tara. Are o raspandire mai mare in sudul si estul Romaniei, mai ales in Delta Dunarii.

De regula migreaza toamna si revine pentru cuibarit prin luna martie, dar unele exemplare pot ramane si peste iarna in locurile in care au hrana accesibila.

Pupaza (Upupa epops)

Pasare bine cunoscuta, de 26 – 28 cm. Este usor de identificat dupa forma si colorit si de asemenea dupa ciocul lung si usor curbat in jos. Coada este lunga, iar pe cap are o creasta caracteristica formata din mai multe pene pe care le poate strange si desface in evantai. Coloritul este foarte frumos, contrastul culorilor imediat perceput in zbor sau in repaos.

Capul, gatul si pieptul sunt brune deschis, spatele, aripile si coada avand un colorit alb cu negru, cele doua culori alternand. Zborul este ezitant, de multe ori aproape de sol. Sunetele emise sunt: “pu – pu – pu”, de obicei formate din trei silabe. Se hraneste cu insecte, melci mici, viermi şi alte nevertebrate. Prefera padurile deschise, poienile, luncile, terenurile cultivate, viile, livezile, grădinile si parcurile.

Cuibareste in scorburi, ziduri, maluri lutoase etc. In Romania are o raspandire larga mai ales in zonele de deal si depresionare, dar ca si alte pasari a suferit mari pierderi de efective datorita omului. Este o specie exclusiv migratoare.

Sfranciocul rosietic (Lanius collurio)

Pasare mica, de 17 – 18 cm, ce pare masiva si avand un cioc puternic, cu varful usor incovoiat in jos. Masculul are capul, ceafa si tartita cenusii, spatele si aripa partial brune – roscate, coada neagra cu baza penelor externe alba. Peste ochi are o banda neagra.


Abdomenul este albicios cu o tenta roz. Femela si juvenilul au un penaj asemanator brun. Pe partea dorsala juvenilul are striuri semicirculare negricioase, la fel si pe cap. Strigatul este un “cie” scurt. Cantecul placut, poate cuprinde secvente de sunete imitate de la alte pasari. Se hraneste cu insecte diverse, uneori alte mici vertebrate. Are obiceiul sa infiga hrana in tepii unor arbusti.

Prefera peisajele deschise (uneori chiar uscate), cu specii arbustive, indeosebi cu tepi, palcurile de arbori, arborii izolati, lizierele, tufarisurile, taieturile si alte deschideri din padurile de foioase unde s-a instalat subarboret bogat si alte tufe preferate pentru construirea cuibului, livezile, parcurile etc. Este larg raspandit in zonele deschise, mai ales de deal si depresionare, fiiind cel mai comun dintre speciile de sfrancioc din Romania. Toamna migreaza pentru a reveni in primavara in vederea ocuparii teritoriilor de cuibarit.

Pescarusul razator (Larus ridibundus)

Este un pescarus de 38 cm. Are alura tipica de pescarus, cu aripile realtiv lungi si ascutite. Coloritul difera in functie de sezon si de varsta. Adultul in penaj de vara are capul maroniu, partea inferioara alba, aripa cenusie deschis, cu varful penelor negru cu alb. Iarna, capul devine alb, cu un punct negricios in spatele ochilor. Juvenilul are capul alb cu maro pe calota, ceafa de asemenea maronie deschis. Aripa deasupra este patata. Produce diferite sunete, fiind destul de galagios mai ales in coloniile de cuibarit. Se hraneste cu diverse animale, precum pestisori, insecte, melcisori, soareci etc. Aproape orice habitat de zona umeda poate fi preferat de aceasta specie. Este intalnit in toata tara, pe lacuri, balti, helestee, tarmul marii, rauri etc., fiind cel mai frecvent si abundent pescarus de la noi. Se observa adesea pe campurile cultivate in spatele tractoarelor de unde consuma insectele scoase din pamant. Cuibareste in colonii, uneori foarte mari, cuiburile le instaleaza pe insule, plauri etc. Are populatii care migreaza, dar iarna poate ramane pe apele care nu ingheata.

Nisiparul (Calidris alba)

Este o mica pasare de 18 cm. Face parte din grupul sistematic al pasarilor limicole, adaptate la zonele de namol si apa mica din zona malurilor, precum si a plajelor nisipoase. Ca si alte specii inrudite, denumite fugaci, alearga rapid si ciuguleste mici vietati din namol sau nisip.

Iarna, adultii au un penaj deschis, cu partea inferioara alba, spatele si partial aripa cenusii deschis. Ciocul si picioarele sunt negre. Juvenilul este mai inchis pe crestet, spate si aripa. In zbor se observa o dunga alba lata pe aripa. Este o pasare destul de rara in interiorul lantului carpatic, mai frecventa in sud, est si mai ales Dobrogea. Apare la noi toamna si migreaza mai departe spre sud. Revine primavara spre locurile de cuibarit situate in nordul cercului polar, in tundrele Groenlandei si Spitzberg.

Egreta mare (Casmerodius albus)

Este o pasare superioara ca talie egretei mici, avand 90 cm. Forma corpului este caracteristica starcilor cu gat lung. Ciocul este de asemenea relativ lung si drept, picioarele si ele lungi. Ciocul are un colorit închis în perioada de reproducere, cu baza galbena, dar devine galben in totalitate in afara perioadei de cuibarit. Picioarele sunt in intregime negricioase, inclusiv degetele. Penajul se caracterizeaza printr-un colorit alb in totalitate. In perioada nuptiala prezinta cateva pene ornamentale lungi pe spate, care ii creaza un aspect foarte placut.

Ca si ceilalti reprezentanti ai familiei starcilor, o intalnim in zonele umede diverse, precum: marginile lacurilor, mlastinile, iazurile si helesteele, canalele, dar si in habitate uscate (campuri, araturi) unde de regula se hraneste cu soareci, insecte etc.. Cuibareste fie solitar, fie in colonii variabile ca numar de perechi clocitoare. Poate forma colonii mixte cu alte specii, precum: starcul cenusiu, starcul rosu etc. . Locurile preferate pentru amplasarea cuiburilor sunt stufarisurile.

Migreaza toamna, dar unele exemplare raman la noi peste iarna. In perioada de migratie se aduna in grupuri, mai ales in zonele unde exista peste din abundenta (helestee piscicole de unde se recolteaza pestele). Are o frecventa mai ridicata in Delta Dunarii, in sudul, estul si vestul tarii, dar in ultimii ani apare in numar tot mai mare si in Transilvania.

Chirighita neagra (Chlidonias nigra)

Foarte asemanatoare cu chirighita cu obraz alb la silueta, are 24 cm. penajul nuptial al adultului este cenusiu negricios, cu partea inferioara si capul mai inchise. Are ciocul mai fin si mai inchis la culoare decat al chirighitei cu obraz alb. Iarna penajul se modifica, devenind alb pe partea inferioara, iar pe cap are o pata neagra in zona ochiului si cefei.

De asemenea, prezinta o pata negricioasa caracteristica pe umar, usor observabila in zbor sau pozitie statica. Cuibareste in aceleasi habitate ca si chirighita cu obraz alb. Este pasare migratoare ce soseste la noi in aprilie-mai si pleaca toamna, fiind mai frecventa in sudul si estul tarii.

Rata cu cap castaniu (Aythya ferina)

Specie de rata salbatica, Cu o lungime de 46 cm. Coloritul celor doua sexe este diferit. Astfel, masculul are capul brun-castaniu, gatul si pieptul negre, spatele cenusiu, flancurile si abdomenul albicioase. Zona cozii este neagra, contrastand cu partea albicioasa a mijlocului corpului. Femela are un penaj mai sters ca la celelalte rate, fiind brun, cu partea inferioara albicioasa. Ambele sexe au pe aripa o dunga lata mai deschisa.

Este o rata "scufundatoare", care se hraneste prin scufundare totala. Cuibareste in toata tara, in zone umede diverse, cu vegetatie emersa si submersa. Face parte din randul ratelor frecvente, ce apare in numar si mai mare in migratia de primavara.

Pitigoiul pungar (Remiz pendulinus)

Denumit si boicus, este o pasare mica, de doar 11 cm. Adultii sunt colorati caracteristic, cu capul cenusiu albicios, avand o pata neagra peste ochi, usor de observat. Spatele este roscat, aripile brune, iar abdomenul brun deschis. Juvenilul este brun pe spate si albicios pe abdomen. Glasul este un tiuit prelung si subtire. Cuibareste in zone umede unde exista salcii batrane si alti arbori langa ape.

Are cel mai frumos si ingenios cuib dintre toate pasarile din fauna noastra. Acesta este suspendat de ramuri subtiri deasupra apei si are forma de punga, cu o intrare de forma unui tub. Materialul folosit este reprezentat de puf de salcie, papura etc. Se intalneste mai ales in Delta Dunarii, sudul si estul tarii, dar cuibareste si in luncile raurilor din centrul Romaniei.

Starcul pitic (Ixobrychus minutus)

Este cel mai mic strac din fauna noastra, atingand 35 cm. Masculul adult are un colorit placut, cu gatul abdomenul si o pata mare pe aripa de culoare galbuie, iar crestetul, spatele si restul aripii negre. Picioarele sunt verzui. Femela si juvenilul sunt mai uniform colorati, mai striati si mai deschisi in locul culorilor negre ale masculilor. Zborul este in general scurt, intre vegetatia de stuf a baltii.

Uneori, sta nemiscat in stufaris si cu gatul intins in sus. Habitatul este reprezentat de stufaris, papuris si alte plante emerse de la marginea baltilor. Se hraneste cu diverse organisme acvatice pe care le prinde pandind din marginea vegetatiei sau de pe diverse cioate din apa. Cuibareste in stuf sau in salciile de deasupa apei, cuibul fiind mai mult sau mai putin voluminos.

Migreaza toamna si revine primavara prin aprilie – mai, fiind destul de comun in zonele umede cu stufaris, chiar de intinderi mici. Zonele cele mai prielnice se gasesc si Delta Dunarii, sudul si estul tarii.

Codobatura galbena (Motacilla flava)

Pasare de talie mica ce atinge 16,5 cm. Are numeroase subspecii cu colorit mai mult sau mai putin diferit. Se recunoaste dupa forma alungita a corpului, cu coada lunga pe care o misca in plan vertical foarte des. Masculul adult are capul cenusiu – albastrui cu dunga alba evidenta peste ochi, spatele verzui, aripa negricioasa si partea inferioara galbena.

Femela seamana cu masculul, dar are capul mai brun si spatele mai inchis. Juvenilul este brun pe partea superioara si mai deschis pe cea inferioara. Zborul este ondulat. Traieste in zonele de campie, unde cuibareste pe pajisti si terenuri agricole. Este o pasare migratoare larg raspandita in tara.

Crestetul cenusiu (Porzana parva)

Pasare tipica de mlastina si vegetatie acvatica abundenta, de 19 cm. Are un corp robust, coada scurt, adesea tinuta in sus, capul si ciocul relativ mici. Masculul adult are spatele si aripile brune – roscat, partea inferioara cenusiu – albastruie. Picioarele sunt verzi, iar la baza ciocului are o pata rosie. Femela este mai stearsa, cu spatele brun si partea inferioara bej deschis. Juvenilul seamana cu femela.

Preferea stufarisul des de la marginea baltilor, dar si vegetatia de mlastina si cu frunze natante pe care adesea merge. Cuibareste ascuns in stufarisul inundat, fiind relativ raspandita in tara, acolo unde are habitate caracteristice. Toamna migreaza.

Starcul de noapte (Nycticorax nycticorax)

Este o specie de starc medie ca marime, ce ajunge la 60 cm. Silueta este robusta, in pozitie de stationare dar mai ales in zbor are gatul gros, relativ scurt, ca si corpul. Adultul are penajul cenusiu pe aripi si coada, negru pe crestet si spate, albicios pe gat si abdomen. Prezinta doua pene ornamentale ce coboara de pe cap spre spate.

Picioarele sunt galbene, iar ciocul negricios. Juvenilii au cu totul alta coloratie, respectiv brun uniforma cu numeroase pete albicioase. Habitatul si hrana sunt asemanatoare starcului galben, cuibarind de asemenea in colonii mixte cu alte specii de starci, egrete sau cormorani. Este o pasare migratoare, cu raspandire relativ larga, dar mai ales in sudul, estul si vestul tarii. Colonii de cuibarit se gasesc si in Transilvania.

Starcul rosu (Ardea purpurea) Pasare relativ mare, cu o lungime de 85 cm. Apartine familiei starcilor si berzelor, numite si picioroange si se caracterizeaza printr-un gat lung si subtire, cioc relativ lung si drept si picioare de asemenea lungi. Zborul este asemanator celorlalte specii de starci, cu gatul tinut strans in forma de "s". Adultul are un colorit frumos, cu partea inferioara si flancurile roscate, aripile si spatele cenusii, gatul de asemenea roscat cu cateva dungi negre longitudinale. Crestetul este negru, cu un smoc de pene mai lungi spre partea din spate. Juvenilul are un colorit mai sters, uniform brun deschis. Strigatul este un "craac", dar emite si alte sunete. La noi este o pasare oaspete de vara, cuibarind mai ales in Dela Dunarii si in baltile cu stuf compact din diverse alte zone. Toamna migreaza in sud, prin septembrie-octombrie, iar primarava se reintoarce prin martie-aprilie.

Chirighita cu obraz alb (Chlidonias hybridus)

Este o pasare inrudita cu pescarusii, de 25 cm, cu o silueta tipica acestui grup de pasari. Are aripile lungi si ascutite. In penajul de vara, adultul are crestetul negru, obrazul alb, iar partea inferioara cenusiu negricioasa. Ciocul este rosu. Iarna, coloritul devine albicios, cu exceptia unei zone negricioase pe ceafa. Cuibareste in zone umede, pe plante natante, de regula in colonii care numara multe perechi. Toamna migreaza si revine primavara pentru a cuibari mai ales in delta, estul si sudul tarii.

Pescarusul mic (Larus minutus)

Are doar 26 cm, fiind cel mai mic pescarus din fauna noastra. Silueta este tipica pescarusilor, avand ciocul mic. In penajul de vara, adultul are capul negru, aripile si spatele cenusii deschis, iar restul penajului alb. Caracteristic, sub aripa este negricios. Iarna, capul devine albicios, cu un punct mic negru in spatele ochiului. Juvenilul prezinta pe aripi dungi de culoare neagra. Cuibareste rar si punctiform in Dobrogea, dar apare relativ frecvent in perioadele de migratie.

Pescarusul albastru (Alcedo atthis)

Este numit si pescaras albastrul, fiind una dintre cele mai frumoase pasari din Romania. Are o lungime de 18 cm si un colorit deosebit, cu spatele si aripile albastre - verzui, cu reflexe metalice. Partea inferioara este portocalie. O alta caracteristica este capul mare cu un cioc lung, drept si puternic. Il putem observa deseori cum efectueaza zboruri stationare si cum plonjeaza in apa dupa pesti mici. Cuibareste in malurile apelor curgatoare, unde isi sapa galerii, asa cum procedeaza si alte pasari, precum prigoria (Merops apiaster). Este o pasare protejata care merita toata admiratia noastra pentru coloritul deosebit si pentru modul de capturare a prazii.

Graurul (Sturnus vulgaris)

Pasare de 21 cm, frecventa si cunoscuta prin penajul negricios, cu unele reflexe violete metalizate si cioc galben. In penajul de iarna are numeroase puncte albe pe tot corpul. Cuibareste in zone deschise, precum: liziere de paduri, parcuri, gradini. Isi construieste cuibul in scorburi, dar si in orificii ale stalpilor de inalta tensiune, ziduri, maluri argiloase etc. Toamna si primavara, in timpul migratiei, graurii se aduna in stoluri uneori foarte numeroase, care in zbor par nori negrii. Poate imita diverse sunete.

Cristelul de camp (Crex crex)

Este o pasare de 26 cm, cu un aspect asemanator prepelitelor. Are aripile rotunjite si picioare relativ lungi. Adultul prezinta un colorit general brun cu pete mai inchise pe spate, aripile roscate, abdomenul galbui cu dungi mai inchise transversale. Pieptul si gatul sunt cenusii - albastrui. Exemplarele tinere au penajul uniform brun, cu aripile roscate si abdomenul albicios. Puii sunt acoperiti de un puf negru. Zboara pe distante scurte, cu picioarele atarnand. Cantecul teritorial al masculului este foarte caracteristic si se aude primavara si vara, indeosebi seara si noaptea (crrre - crre, bisilabic si puternic).

Habitatul tipic al cristelului de camp il reprezinta terenurile deschise, formate din fanete, pasuni, alte terenuri ierboase umede, culturile de grau, orz, ovaz, lucerna etc. Cuibareste pe sol, in ierburi. Este o pasare migratoare, care ne paraseste toamna si revine primavara pentru a se reproduce. Cristelul de camp apartine speciilor de pasari incluse in Directiva Pasari - anexa I si care necesita protectie la nivel mondial, fiind categorisita ca "aproape amenintata".

Cinteza (Fringilla coelebs)

Pasare de 15 cm, cu un colorit destul de placut. Masculul are vara crestetul cenusiu-albastrui, obrajii roscati, spatele brun, abdomenul mai deschis, iar aripa negricioasa cu doua dungi albe. Femela este mai bruna, cu aceleasi dungi albe pe aripa. Este una din cele mai frecvente pasari din tara, intalnita prin paduri, parcuri, gradini, unde si cuibareste. Cuibul este construit in ramuri. O parte a cintezelor ramane si peste iarna la noi.

Scortarul (Sitta europaea)

Denumit si toi sau ticlean, are o lungime de 14 cm. Este o pasare adaptata cataratului pe scoarta arborilor. O vedem pe trunchiurile groase, in diferite pozitii, cum isi cauta hrana. Are un cioc relativ lung si o coada scurta. Coloritul spatelui si capului este cenusiu-albastrui, iar abdomenul caramiziu, in diverse nuante. Peste ochi prezinta o dunga neagra. Cuibareste in scorburi, prin paduri de foioase, gradini si parcuri cu arbori batrani.

Pitigoiul codat (Aegithalos caudatus)

Este o mica pasare din neamul pitigoilor, cu un corp fragil si o coada lunga, caracteristica, ce iese in evidenta. Desi are doar 16 cm, coloritul este destul de placut. In Europa exista doua forme coloristice, dar si forme intermediare intre acestea doua. La ambele, crestetul, obrajii si partea inferioara a corpului sunt albe, iar spatele si aripile brun - roscate cu negru. Poate fi observat in stoluri pe timpul iernii, inclusiv in gradini si parcuri din orase. Cuibareste in paduri de foiase sau de amestec, zone cu tufarisuri etc.

Rata mare (Anas platyrhynchos)

Este cea mai cunoscuta si frecventa specie de rata salbatica din tara, cunoscuta ca "stramos" al ratelor domestice. Cu o lungime de peste 50 cm, masculul are un penaj caracteristic, cu capul verde metalizat, un inel alb pe gat si pieptul brun. Femela are un colorit sters, brun. Ambele sexe au pe aripa o dunga lata de culoare albastra - violet metalizat, vizibila in zbor. Face parte din randul ratelor "de suprafata", adica se hraneste cu plante sau diverse animale marunte pana la o anumita adancime a apei, fara a se scufunda complet. O intalnim in toate baltile, lacurile si alte zone umede din toata tara, unde cuibareste in diverse locuri, inclusiv in vegetatia de balta, pe sol, in salcii etc.

Corcodelul mare (Podiceps cristatus)

Pasare de apa, cu lungimea de 50 cm. Inoata si se scufunda excelent, fiind una dintre cele mai adaptate pasari la mediul acvatic. Se remarca prin gatul lung, ciocul relativ lung si drept, iar corpul voluminos. Adultii in penaj de vara au pene ornamentale caracteristice pe cap, formate din doua smocuri negricioase pe crestet si alte doua mai mari in zona obrajilor. Gatul si partea inferioara sunt albe, spatele fiind brun. Iarna, penele ornamentale cad. Sunt pasari care cuibaresc pe lacuri, helestee, iazuri si alte zone umede cu luciu de apa si vegetatie abundenta. Este una dintre cele mai comune pasari de balta de la noi. Cuiburile sunt construite pe apa, fiind plutitoare, ancorate in vegetatie. Dansurile nuptiale sunt foarte frumoase si interesante. De regula, este pasare migratoare, dar unele exemplare raman peste iarna pe apele care nu ingheata.

Egreta mica (Egretta garzetta)

Cu o lungime de 60 cm, egreta mica este o pasare gratioasa, cu o forma a corpului caracteristica majoritatii speciilor de starci, avand gatul lung, ciocul relativ lung si drept, picioarele lungi. Ciocul este negru, la fel si piciarele, care au degetele de culoare galbena. Coloritul penajului este alb uniform, iar in perioada nuptiala, prezinta pene ornamentale lungi pe cap si piept. Prefera zonele umede, formate din mlastini, lacuri etc. Cuibaresc de regula in colonii mixte, formate din cuiburi apartinand mai multor specii, precum: cormoran mic, starc galben, starc de noapte etc. Cuibul este construit in general in arbori sau arbusti, uneori pe stuf. Migreaza toamna si revine primavara pentru a cuibari in tara. Este raspandita mai ales in Delta Dunarii, sudul si estul tarii.

Starcul galben (Ardeola ralloides)

Este un starc de 45 cm, cu o silueta mai robusta decat a egretei, cu gatul mai gros si picioarele mai scurte in raport cu varful cozii. Ciocul este albastrui cu varful negricios, iar picioarele verzui. Adultul are gatul si spatele ocru deschis, iar aripile si coada sunt albe, contrastand cu zonele galbui. Juvenilii au spatele si gatul maronii. Are cam aceleasi preferinte ca si galben mica,cuibarind deasemenea in colonii mixte cu alte specii. Este o specie migratoare, raspandita mai ales in regiunile extracarpatice.

Barza alba (Ciconia ciconia)

Pasare bine cunoscuta, de 110 cm, cu cioc lung si puternic si picioare lungi. Coloritul picioarelor si a ciocului este rosu aprins. Penajul este alb, cu exceptia partii posterioare a aripii, care este neagra. Cuibareste in toata tara, unde are zone umede si terenuri deschise de unde se poate hrani. Cuibul este cladit pe case, hornuri, stalpi de telegraf, mai rar pe arbori. Desi este o pasare pe care o vedem in localitatile rurale si pe campuri, destul de des, a suferit pierderi de efective in timp datorate distrugerii zonelor umede, chimizarii agriculturii etc. Este o pasare migratoare, care se grupeaza in stoluri de diferite marimi dupa perioada de cuibarit.

Barza neagra (Ciconia nigra)

Mult mai putin cunoscuta ca ruda ei apropiata, barza alba, este o pasare de aceeasi structura, insa putin mai mica (105 cm). Are ciocul si picioarele rosii, iar penajul in mare parte negru, cu exceptia abdomenului alb. Adultii, spre deosebire de juvenili, au reflexe metalice violete si verzui pe fondul negru, iar rosul este mult mai aprins decat la exemplarele tinere. Este o pasare tipica padurilor de foioase sau amestec, din zonele de deal si depresiuni, unde exista habitate umede de unde se hraneste.

Cuibul il construieste in paduri, pe arbori de dimensiuni mari. In afara perioadei de reproducere o intalnim si in zone deschise, inclusiv pe bazine piscicole de unde se recolteaza pestele. Ca si barza alba, este migratoare, dar se grupeaza de obicei in stoluri mai mici. Fiind rara si periclitata in Europa, necesita protectie stricta ca si celelalte specii de starci si egrete.